Viata ne rezerva mereu surprize. De multe ori avem nevoie de rabdare pentru a putea intelege lucrurile in adevarata lor esenta. Stiu, azi vad lucrurile cu detasare pentru ca incerc sa accept lucrurile / evenimentele ca atare. Zilele trecute, o persoana din trecutul meu a reaparut in prezent. Este placut sa descoper ce anume a facut in acesti ani in care nu ne-am mai vazut. De asemenea este placut sa imi aduc aminte si de lucrurile pe care le faceam candva impreuna. Mi s-a intamplat si sa imi povesteasca ceva de care nu imi aduc aminte, deloc. Daca nu era o persoana n casre am incredere, spuneam ca asa ceva nu s-a intamplat.
Fluturasii de iubire nu se uita nicioda. Candva am avut sentimente pentru persoana respectiva care a reaparut in viata mea. Dintr-un motiv sau altu, drumurile noastre nu s-au intersectat niciodata, au mers o lunga perioada de timp paralel. Azi il vad ca pe un amic foarte bun, un amic care stiu pe mi-ar intinde o mana de ajutor, daca as avea nevoie. Pentru ca imi plac povestile si pentru ca voiam sa aflu ce a mai facut in toti acesti ani in care nu ne-am vazut, l-am rugat sa imi povesteasca despre el.
A inceput sa imi povesteasca imediat despre munca sa, despre pasiunile sale, despre el. Se vedea ca ii face placere sa vorbeasca despre toate acestea, dar in acelasi timp, tot el spunea ca el nu este (de obicei) o persoana care se exteriorizeaza. Se pare ca prezenta mea era ceea ce ii trebuia sa se exteriorizeze. Imi vorbea cu atata placere despre echipamente taiere laser inca simteai ca traieste fiecare cuvant pe care il spune. Il ascultam si ii urmaream mimica fetei cand imi povestea despre taiere de calitate superioasa dintr-un singur pas a acrilului de 20 mm, despre puterea tubului laser sau despre suprafata generoasa de lucru. Ochii ii radiau, fata i se lumina, ba chiar simteam cum se bucura ca cineva il asculta, iar eu il ascultam, activ chiar.
Nu uita: fii realist, doreste-ti mereu imposibilul!
