O vizita la magazin in cautarea unui nou parchet. Asta este pe lista TO DO pe ziua de azi. La prima vedere numarul de optiuni este divers, dar atunci cand incepi sa il cauti acel parchet, observi ca nu o sa fie o misiune usoara. Pentru a te convinge ca ceea ce vezi este fix ceea ce iti doresti, treci cu degetele peste fiecare placa de parchet lemn expusa. Inchizi ochii si incerci sa iti imaginezi camera intreaga cu noul parchet. In acel moment, dintr-un colt al mintii iese la suprafata amintirea cu parchetul pe care il avea bunicul in casa lui. Acel parchet era bine lucrat, desigur nu era perfect nedet si uniform, dar nu era lipsit de caracter. Fiecare pata si fiecare zgarietura avea propria ei poveste. Toate acestea ii dadeau un farmec aparte camerei, practic aratand ca parchetul masiv din lemn autohton nefinisat este un martor omniprezent al tuturor evenimentelor care au avut loc acolo.

Bunicul era stalpul acela din familie de care iti era frica sa il contrazici si in acelasi timp stiai ca mereu are ceva bun ascuns in buzunarul cojocului. Tinand cont de caracterul lui, alegea totul cu mare grija. Ii placea sa aiba lucruri care sa reziste, spunandu-ne ca suntem prea saraci sa ne permitem lucruri ieftine. Pentru asta mi-a trebuit multi ani ca sa inteleg ce spune. Faptul ca totul rezista trecerii timpului si utilizarii indelungate, era o dovada tocmai buna pentru a demonstra calitatea lucrului bine facut.

Amintirile din trecut pun accept pe alegerile actuale. Datorita conexiunii profunde cu amintirile si experientele multiple traite, este foarte greu acum sa accepti altceva decat ceea ce stii si cu ochii inchisi. In momentul in care vezi ca in loc sa te apropii de aceste aminitiri, te departezi tot mai mult, devine frustrant, foarte frustrant si partea cea mai grea e sa explici cuiva ca actualul parchet nu se aseamana cu cel din copilarie. Ceilalti nu vor intelege pentru ca nu au trait aceleasi lucruri / timpuri cu tine, pentru ca parchetul nu este un simplu parchet. In mintea ta este o batalie intreaga, simti ca in orice secunda vor izbucni flacari prin toti porii, dar pentru cei din jur sunt doar secunde in care te uiti in gol si nu spui nimic. Este o antiteza perfecta intre emotiile puternice pe care le avem, de la pasiune si furie cu sangele clocotind, de la dorinta si determinare la linistea si calmul afisat.

Nu se stie cand valoarea maiestriei ne-a intrat in suflet (mie, fratelui si la toti ceilalti verisori), dar iata ca ea s-a instalat acolo bine, inevitabil gandind acum cu mintea de adult. Parchetul nu este un simplu element al decorului interior, ci mai degraba  este un simbol al trecutului, prezentului si viitorului, un purtator de amintiri si un martor al iubirii.

Crescand intr-un astfel de meniu, cum sa accepti altceva? Cum sa ii explici cuiva care urmareste doar un target pentru profitul personal? Important e sa nu te departezi de la ceea ce iti creaza echilibrul perfect. Drumul poate fi lung si anevoios, dar pentru gasirea parchetului de lux, nimic nu trebuie sa stea in cale.

 Spring SuperBlog 2024